ai grija ce-ti doresti...

busy bee. in ultima vreme am tot avut cate ceva de facut. mai interesant, mai distractiv, mai obositor, mai plictisitor, mai benevol sau din obligatie...detalii. cert e ca nu mi-am mai facut timp sa astern ceva pe...sa-i spunem "hartie". nu s-au intamplat lucruri iesite din comun dar unele meritau la momentul respectiv mai multa atentie din partea mea. in fine, una peste alta, am fost la Suceava. foarte frumos. oras maricel, nu foarte difetit de alte orase maricele din restul tarii, nu extraordinar de curat (Sibiul bate tot), dar nici nu se compara cu mandra capitala. de vizitat nu am vizitat nimic din ce-mi oferea zona pt ca, in ciuda opiniei majoritatii, eu cred ca mai intai te indragostesti de oameni si apoi de priveliste. si de lucrul asta m-am asigurat. am avut parte de distractie, voie buna si prietenie, mai mult decat in orice alt loc am mai fost. oameni calzi, cu bun simti, cu chef de viata si muzica buna. am dansat, am cantat, am dansat, am baut si am dansat din nou. si de la atata dans...nici macar nu am reusit sa ma ametesc. am reusit in schimb sa ma destind, sa uit de toate probleme, de faptul ca prietenii sunt din ce in ce mai rari, sa uit ca facultatea imi mananca zilele, una cate una, ca vecinul renoveaza si pe langa sunetul mirific al bormasinii in zorii diminetii, a reusit sa faca o gaura in peretele comun de la baie, gaura care ne-a umplut casa de praf si ce alte lucruri se mai gasesc in ziduri:)). m-am simtit din nou tanara si plina de viata. bucurestiul ma oboseste mai tare decat credeam. ma face la psihic. suceava in schimb, m-a epuizat fizic. am dormit in diecare noapte (sau dimineata) ca un bebelus. la intoarcere am luat trenul (deci, la dus ne-am rasfatat intr-un autobuz). cea mai proasta alegere. mai nou, compartimentele sunt de 8 locuri (ca si cum 6 nu erau de ajuns..8-|) si am stat ca sardinele mai mult de jumatate din drum. imagineaza-ti 8 oameni incercand sa doarma/se uite la film/asculte muzica/manance in acelasi compartiment imputit. a fost horror. (!!!) oricum, multumim mai-marilor ca am ajuns tefere acasa (unde mai nou nu avem gaze la bucatarie. din lac in put). ca de obicei m-am pierdut in amanunte si nu siut daca ce am scris are logica 'au ba, dar nu mai conteaza pt ca oricum imi e mult prea lene sa recitesc si sa corectez asa ca...descurca-te:D!

intr-o alta ordine de idei,  poate te intrebai care-i treaba cu titlul...  pai, treba-i cam asa: ai grija ce-ti doresti ca se poate indeplini!-zice o vorba din batrani. ei bine, eu nu prea am grija ce-mi doresc. cam...niciodata. si ajung in situatii din care nu stiu cum sa ies, sau din care nu stiu daca vreau sa ies, si chiar daca as stii si cum si daca da sau ba, stric ceva din ce-am avut. pe scurt: cunoscut tip nou. tip nou mai mare ca mine. placut de el. aparent si el de mine. discutat de cateva ori, bla bla, bla bla. discutii strict amicale, si azi, hop-top, da-i cu sarutat si cu tentative de pus mana pe ici pe colo. aaaa!!! lumea nu mai e asa cum o stiam eu. sigur, suntem adulti si nu mai avem nevoie de joculete naive ca sa ne aratam intentiile, dar totusi, ce s-a intamplat cu baiatul grijuliu cu care m-am cunoscut si de cand tatele sunt noua mea fata?!?! whatever... nu stiu ce anume a fost gresit: faptul ca el merge mai repede decat ma asteptam, sau poate faptul ca eu sunt mai pudica decat credeam. nu e subiect de dezbatut  profund, asa ca... o sa las timpul sa ma invete ce-i mai bine. pana atunci, O bucata Mare de TUPEU si poate niste Curaj pt domnisoara, va rog.

pazea! incepe viata...

n-am gasit (titlu)

sunt de coma. 

e a 3-a oara cand postez intr-o noapte. dar ce sa-i faci...eu vad chestiii interesante, citesc lucruri ciudate si apoi, imi vine sa vorbesc...dar cu cine?..fetele dorm...eu nu am somn..ca asa, as vorbi in vis, dar daca nu e somn, nu e. si gata. si cu toate astea, nu am nimic de spus. adica de data asta, chiar nimic. doar ca eu, te cunosc mai bine decat vrei tu sa recunosti, te enervez mai putin decat sustii, si iti plac mai mult decat vrei sa arati. cu toate astea, in momentul de fata, eu stau singura in fata pc-ului si incerc o reusita (care e din start o ne-reusita)..eu macar am incercat.

ma plictisesc teribil. viata mi se pare fada si lipsita de provocari (din alea misto vreau sa zic). si mi se mai pare ca negrul este supraestimat. orice fel de negru. si apoi, cine e de vina ca eu ma plictisesc?? in mod evident nu eu... (ar fi practic imposibil ca eu sa fiu de vina pt ceva ce nu iese bine in viata mea8-|). cred ca o sa dau vina pe vecinul de la 8...care imi ignora constant salutul. cred ca e singurul din bloc care nu ma saluta. restul ma iubesc....sau cel putin asa arata. si nici macar nu-mi place de el...in fine, nu pot sa zic ca l-am vazut...dar am auzit o discutie tampita intre el si ea si de acolo am dedus ca nu are cum sa-mi placa de un tip care poate sa primeasca atat de multe insulte pe secunda fara sa riposteze. daca maine ma saluta, am gasit un motiv pt care sa ma trezesc poimaine. daca nu, nu. sper totusi sa-l recunosc si la un alt etaj...nu pot sa ma invart toata ziua pe la 8...

revelatie

ti s-a intamplat vre-o data sa crezi ca ai toate raspunsurile? sa crezi ca dupa ce ai citit o carte, ai vazut un film sau ai purtat o conversatie, totul iti este mai clar? ei bine, mie tocmai mi s-a intamplat. pt a 1000-a oara. si sincer, nu-mi dau seama de ce ma incapatanez sa cred ca raspunsurile cele mai dificile isi croiesc calea prin intermediul filmelor de duzina (sau nu), cand in realitate, doar pt ca un anume subiect ma atinge mai tandru la corason, nu inseaman ca are radacini adevarate in mine. in fine...nu stiu daca ma fac inteleasa. ideea e ca, a intrat genericul, iar eu deja ma simteam mai bine. fara vre-o legatura intre actiunea filmului si problema mea, fara un "happy end"... pur si simplu...  stupid. 

si da, eu am o problema. nu vroiam sa recunosc. m-am dat de gol. asta e. 

verifica-mi-as blogul

trebuie sa spun, n-am cum sa nu spun, ca sunt (probabil stiai deja) o deosebita. o deosebita atat de deosebita incat, intrebata de ce n-am mai scris nimic (evident cineva crede ca am talent, sau cel putin gaseste umor intre randurile mele)..<-iar ma pierd in amanunte...8-| tipic..., realizez ca tentativele mele de deschidere a contului esueaza una cate una. imi uitasem tot. de la adresa de mail cu care facusem contul, la parola, la ...adresa de acasa si nr de la interfon. glumesc. cum as putea sa-mi uit originile campenesti:)). anyway...fac cum fac..trec cateva zile si iata-ma din nou in fata PC-ului hotarata sa scriu. si cu cea mai mare lejeritate, tastez id-ul tastez parola...si tadaaaaaaaaaa!! works like a charm. sa inteleg ca astrele, spiritele...sau oricine ar fi sus acolo si are grija de noi, muritorii, nu au vrut ca eu sa scriu in ziua respectiva. si zic: ok! I can take a hint. dar azi...azi, sa scriu?...pun ochii de catelus parasit, ma uit la tavan si intreb spasita pe mai marii universului: azi e in regula sa scriu sau v-am prins in pauza de tigare:))? 

eh, trecand peste uriasa introducere, iata-ma din nou prezenta la datorie, dorinca sa impartasesc lumii bucuriile si necazurile mele. pentru inceput, cu bucuriile o lasam mai moale (sa nu ne pice greu la stomac),ne pastram pt "sarbatorile de iarna" (e un copil la tv, intr-o reclama, care ma streseaza intens cu sarbatorile astea). necazuri...nici d'astea n-am. de ce sa maniez "mai marii", dar una peste alta, oscilez intre o stare de miserupism total si o stare de blegeala cronica. rare ori mai intervine un zambet sincer sau o stare de bine (se intampla de obicei cand dorm sau cand...visez -a se citi "daydreaming"). de mai bine de-o saptamana ma necajeste o raceala nesuferita. m-am tratat cu polen si miere, ceai cu miere si lamaie, coldrex cu miere si lamaie, miere si lamaie cu miere si lamaie :)). nu trece! ma mai lasa cate-o zi...apuc sa ma bucur nitel si hop! iar apare... sper ca pana maine seara situatia sa se imbunatateasca vizibil. am planuri mari pt a doua jumatate a saptamanii :D. nu stiu inca, care sunt, dar stiu sigur ca sunt mari.

intr-o alta ordine de idei, ca sa n-o mai lungesc aiurea, dedic aceasta minunata scriere verisoarei mele scumpe si prea-mult-iubite (nush daca asa se scrie...). (pt cine se intreaba, am mai multe, dar numai una e prea-mult-iubita :)) ). var'mea, sa ne creasca mare. ce?...nu stiu. dar mare sa fie:))